Am căutat în dicţionare, în enciclopedii, pe internet, însă chiar nu am găsit. Ce anume este o „dietă fito-cetogenică”?

A. Dieta Tisanoreica ® este o dietă fito-cetogenică, deoarece îmbunătăţeşte şi controlează corpii cetonici prin intermediul utilizării plantelor.

Este vorba despre o dietă hipoglucidică, normoproteică şi hipocalorică care permite organismului să se hrănească în mod complet chiar şi într-o fază de dezechilibru precum cea din timpul procesului de slăbire, utilizând chiar şi sprijinul puternic al plantelor pentru a disloca toată eficienţa sa.

 

În fapt, azi se vorbeşte mult de diete hipoglucidice. Suntem din nou în faţa unui trend?

A. Desigur, nu. Dieta hipoglucidică este cel mai bun răspuns care se poate da uneia dintre cele mai mari probleme ale timpurilor noastre, aceea a excesului în greutate. Spre deosebire de trecut, azi activitatea fizică este în general mult mai limitată iar alimentaţia este aceeaşi, în special în lumea occidentală este extrem de bogată în zaharuri rafinate.

Pentru a „debloca” metabolismul, se recurge aşadar la o dietă cu un conţinut mic de carbohidraţi, adică hipoglucidică.

 

De ce şi cum funcţionează?

A. Inducând aşa-zisa „cetoza”. În sinteză, mecanismul funcţionează astfel, urmăriţi-ne... Grăsimile au nevoie de zaharuri pentru a fi arse şi utilizate de corpul nostru. În fapt, în cadrul unui pasaj intermediar al metabolismului, grăsimile trebuie să „folosească” zaharuri pentru a putea să fie „arse” complet - să nu uităm faptul că grăsimile sunt sursa noastră cea mai abundentă de energie. Aşadar, în lipsa zaharurilor, grăsimile, dacă urmează cursul normal, nu pot să fie utilizate.

Iată că organismul nostru a pus la punct un fel de mecanism de urgenţă, definit tocmai „cetoza”. În practică, grăsimile sunt transformate în „corpi cetonici”, molecule care posedă o particularitate fundamentală: spre deosebire de grăsimi, pot să fie utilizate de către creier în scop energetic (în mod normal creierul utilizează zaharurile exclusiv în scop energetic). Este vorba despre un mecanism evolutiv sofisticat, care din totdeauna fereşte fiinţele de extincţie.

Pentru a fi mai clar, să ne imaginăm o perioadă de mare înfometare: creierul nu poate utiliza zaharuri - să ţinem cont de faptul că în organismul nostru, cantitatea de zaharuri depozitate este foarte limitată. Însă, în această situaţie organismul are o alternativă: poate să obţină zaharuri din aminoacizi, şi anume din „bucăţi” de proteine. Şi aici apare problema: utilizând proteinele în scop energetic va fi afectată masa musculară; iar consecinţa este aceea că organismului îi va lipsi literalmente forţa pentru a-şi procura hrană.

În practică este o moarte sigură, este extincţia speciei. Şi chiar aici apare acel mecanism evolutiv de care vorbeam înainte: dacă lipsesc zaharurile, organismul utilizează grăsimile prin alte căi metabolice, corpii cetonici, care sunt folosiţi de creier în scop energetic. Fără fenomenul fiziologic al cetozei, noi am fi fost dispăruţi ca specie de cine ştie cât timp!

 

Atunci, însă, de ce este un anume semnal de alarmă când se aude vorbind de cetoza?

A. În mod substanţial deoarece, în studiile de medicină este, în general, asociată cu două evenimente: Cetoza la copii şi cetoacidoza diabetului decompensat. Însă sunt două situaţii patologice care, practic, nu se verifică niciodată într-un organism sănătos. Şi aici trebuie să clarificăm lucrurile. În efect, corpii cetonici sunt acizi, iar ca atare scad PH-ul din sânge, ducând organismul într-o stare care se numeşte „acidoză”. În cazurile patologice, aceste nivele sunt foarte ridicate, dar nu pot să fie atinse la o persoană sănătoasă nici chiar după o perioadă prelungită de post...

Vă amintiţi de cele patruzeci de zile de post ale lui Isus în deşert, un număr care însă îl regăsim şi în alte povestiri similare din alte religii? Ei bine, şi în acel caz corpii cetonici neputând să depăşească o anumită limită, putem spune că s-au nivelat.

Nu cresc, deoarece mecanismul de urgenţă se autocontrolează atunci când o persoană este sănătoasă. Aşadar, corpii cetonici sunt periculoşi în anumite patologii.

De aici reiese această asociere „cetoza/patologie”. În conditiile in care, in general, de cetoza nici nu se tine cont, ca un simplu eveniment fiziologic sau parafiziologic „de urgenţă”.

 

Şi ce legătură au plantele cu o dietă cum este Tisanoreica ®?

A. Explicaţia este chiar în titlul acestei cărţi: Tisanoreica ® are o inimă verde, care se numeşte Decottopia.

Iar Decottopia, terapia celor zece plante, este secretul practicii vechi pe bază de plante care se transmite de secole, din generaţie în generaţia, în familia lui Gianluca Mech. Chiar acestui argument îi este dedicat în întregime primul capitol.

Pentru a răspunde acestei întrebări făcând o sinteză, spunem că în cadrul Tisanoreica ® prezenţa aşa-numitului „Activator Tisanoreica ® (fitoextracte hidrosolubile) şi combinarea cu produse de formă galenică „Decottopia” (fără alcool, fără zaharuri, fără conservanţi) fac ca întregul proces să devină sănătos şi eficace. Deci, plantele permit ca proteinele conţinute în alimentele Dietei, aşa-numitele „Preparate Tisanoreica ®” să fie utilizate mai bine.

Efectele benefice ale plantelor sunt numeroase şi diferite. Protejează organismul la nivel sistemic deoarece îmbunătăţesc funcţionalitatea hepatică şi renală. Prin intermediul mecanismelor, care încă nu sunt perfect cunoscute, se pare că reuşesc să accelereze întrarea în cetoza, îmbunătăţind în acelaşi timp şi utilizarea corpilor cetonici.

Apoi, fiind vorba de plante proteolitice - putem spune că ele cauzează „ruperea” proteinelor - această caracteristică a lor permitand facilitarea „digestiei” proteinei însăşi.

Însă şi aici trebuie să ne oprim o clipă şi să explic faptul că proteinele sunt compuse din aminoacizi şi că nu pot să fie absorbite aşa cum sunt.

Pentru a explica cum este făcută o proteină se pot folosi diverse metafore, însă cea pe care o prefer este cea a trenului. Imaginaţi-vă proteina ca pe un tren, în care aminoacizii au funcţia fiecărui vagon în parte. Aşa cum trenul este identificat de o anume secvenţă de vagoane, tot aşa şi orice proteină prezintă o anumită secvenţă specifică a sa de aminoacizi. Punând în secvenţe diferite diversele vagoane, adică diverşii aminoacizi, se obţine un număr aproape infinit de tipuri diferite de proteine.

După cum spuneam, proteinele nu pot să fie absorbite aşa cum sunt, trebuie să fie sparte, descompuse în aminoacizi individuali (vagoanele trenului nostru) - dipeptide şi tripeptide - care sunt în măsură să treacă de bariera intestinală. Plantele proteolitice accelerează acest mecanism. În plus, fiind cuprinse în interiorul Preparatelor Tisanoreica ® (sub forma faimosului „Activator” de care vorbeam înainte) sunt asimilabile mai uşor. În cele din urmă, pentru a rămâne în cadrul metaforelor, putem spune că datorită utilizării plantelor, Dieta Tisanoreica ® este singura dietă care ştie să ţină sub control un motor atât de puternic precum este cetoza. Forţa cetozei sub controlul Naturii.

 

Ce diferenţă este între Dieta Tisanoreica ® şi o Dietă Hiperproteică?

A. Am precizat chiar de la început faptul că Tisanoreica ® este o dietă normoproteică şi nu hiperproteică. Diferenţa este cuprinsă chiar în definiţia acesteia.

Este vorba despre o dietă normoproteică în mod absolut, care are în plus, proteine digerabile în mod special, derivate din soia, mazăre, din lapte şi din ouă.

 

De ce atunci când ţinem o dietă, ne asaltă o dorinţă de nestăpânit pentru dulciuri?

A. Este efectul unui proces binecunoscut, care se numeşte „crabo craving”: foame compulsivă de carbohidraţi. O problemă legată nu atât de o carenţă energetică, ci mai degrabă de mecanisme cerebrale.

De fapt, carbohidraţii sunt în felul lor un fel de „drog” care induce o plăcere de origine organoleptică şi de natură neurologică - este suficient să ne gândim la ciocolată şi la efectele ei „euforice”.

Iar cine ţine o dietă hipoglucidică clasică, suferă în mod inevitabil de această carenţă. Dimpotrivă, Tisanoreica ® permite să fie suportată mult mai bine această lipsă, deoarece „păcăleşte” organismul acţionând asupra versantului organoleptic, dându-i senzaţia de a introduce carbohidraţi care în realitate nu sunt introduşi.

Preparatele Tisanoreica ®, în acest sens, sunt într-adevăr niste actori sublimi: „recită” în farfurie cu măiestrie rolul carbohidraţilor, cu toate nuanţele vizuale şi ale aromelor care îi dau o performanţă incredibilă, absolută. Satisfac mintea, fără a îngreuna corpul.